Carte, Anotimpuri

Atata va ramane

Cu-atata veti ramane din mine peste ani,
Cu-aceste versuri scrise din sufletul ce-l am.
Si greu e prin cuvinte sa spui ce-ai vrea sa spui,
Caci anii trec degraba, ramai al nimanui.
E pentru prima oara cand pragul dintre ani
Ma sperie-n adancuri, caci prea mult nu mai am.
Si fiecare clipa ce trece pe furis,
Ne tot transforma-n umbre uitate
Si pas, pas, e viata care trece
Si-mi pare-atat de rau, caci sufletul e tanar
Dar trupul... imbatraneste rau.
Si-mi pare rau degeaba ca viata s-a cam dus,
Nimic nu se intoarce, acum sunt la apus.
Si-mi dau curaj intr-una, mai pot inca sa fac
De lucruri o multime, dar pana cand?
Si tac, cand vad cum cu incetul, ne stingem an de an,
Atata va ramane din mine peste ani!