Carte, Oglinda

„Esteticul, definit ca o calitate a naturii si a artei care-l face pe om sa aiba sentimentul absolutului, al nelimitatului, al vesnicului, al propriei sale nemuriri, il scoate pe cititor din
determinismul ingust, istoric si economic.
Operele de arta sunt ferestre prin care privim in transcendent, prin care vedem lumea celor nevazute. Cu cat cititorul are talent, sau stie, invatat fi ind de catre un maestru, cum
sa priveasca, „sa vada” absolutul, cu atat fereastra devine mai translucida. Cu cat cititorul incearca sa inteleaga logic opera, cu atat ea se opacizeaza, pana la a deveni oglinda: opera
oglindeste… sau chiar nu spune nimic, precum o stereograma celui care nu stie sa priveasca in infinit!”